51吃瓜

Forjarea este un obiect care comprimeaz? metalul ?ntr-o form? dorit? sau o for?? de compresie adecvat? prin deformare plastic?. Aceast? for?? este de obicei ob?inut? prin utilizarea unui ciocan sau a presiunii. Procesul de forjare formeaz? o structur? de particule, ?mbun?t??ind propriet??ile fizice ale metalului. ?n componentele practice, cu design corespunz?tor, particulele pot curge de-a lungul direc?iei principale a presiunii.

1. Atunci c?nd se ia ?n considerare temperatura produselor forjate, scaderea temperaturii atunci c?nd billeta intr? ?n contact cu matri?a ar trebui s? fie luat? ?n considerare, iar matri?a ar trebui s? fie pre?nc?lzit?;

2. Pentru aliajele cu dificultate ridicat? de deformare, deformarea lent? ar trebui utilizat? c?t mai mult posibil, iar deformarea cursei de ciocane sau prese ar trebui controlat? ?n aproximativ aproximativ. Pentru materialele sensibile la vitez?, efectele de temperatur? trebuie luate ?n considerare la selectarea vitezei de deformare;

3. Plasticitatea forj?rii prin matri?? ?nchis? este mai bun? dec?t cea a forj?rii prin matri?? deschis?, iar plasticitatea forj?rii prin matri?? deschis? este mai bun? dec?t cea a forj?rii prin matri?? liber?. ?n procesul de forjare liber?, alungirea nicovalei ?i rugozitatea inelului de relief pot exercita mai bine plasticitatea metalului dec?t rugozitatea nicovalei plate ?i a inelului de relief f?r? rugozitate.

4. Atunci c?nd are loc o extensie de plasticitate sc?zut?, acorda?i aten?ie select?rii unui raport adecvat de alimentare. Dac? raportul de alimentare este prea mic, deformarea va fi concentrat? ?n p?r?ile superioare ?i inferioare ?i nu poate fi forjat? complet. Stresul de trac?iune va fi generat ?n direc?ia axial?, duc?nd la fisuri transversale. ?n procesul rugozit??ii zirconiului, pentru a ?mbun?t??i inegalitatea deform?rii ?i pentru a genera fisuri de suprafa??, rugozitatea zirconiului moale sau rugozitatea zirconiului suprapus? (utilizat? pentru forjarea componentelor tortului) sunt de obicei utilizate.

5. ?n cazul ?n care procesul de forjare este considerat ca post-prelucrare, ar trebui evitat pe c?t posibil s? se forjeze la nivelul deform?rii critice pentru a ob?ine o structur? grosier? de cristal. ?n special, metalele au o plasticitate bun? ?i o for?? de deformare la temperaturi ridicate sc?zute, deci ar trebui s? fie forjate pentru deform?ri mult mai mari dec?t gradul critic de deformare. ?n timpul calibrarii la temperaturi sc?zute, pentru modific?rile locale se utilizeaz? deform?ri mici mai mici dec?t gradul critic de deformare.

6. Datorit? select?rii inadecvate a temperaturii ?i gradului de deformare, atunci c?nd particulele devin aspre, structura particulelor poate fi rafinat? prin tranzi?ia fazei de tratament termic. Cu toate acestea, pentru o?elurile care nu sunt supuse transferului de faz? ?n timpul tratamentului termic, cum ar fi o?elul, se poate ob?ine o microstructur? fin? ?i uniform? ?n timpul forj?rii. Prin urmare, trebuie acordat? aten?ie acestor materiale ?n timpul forj?rii.

7. Datorit? structurii fibrelor formate prin deformarea termic?, propriet??ile mecanice ale metalelor vor fi anisotrope, cu a, Z ?i AK ?n propriet??ile mecanice longitudinale mult mai mari dec?t indicatorii corespunz?tori ?n direc?ia transversal?, iar rezisten?a RM ?n ambele direc?ii. Diferen?a ?n re este foarte mic?;

8. Influen?a deform?rii la cald asupra propriet??ilor mecanice este limitat?: atunci c?nd raportul de forjare nu este mai mare de 5, propriet??ile mecanice ale metalului sunt mai rapide, iar anizotropia propriet??ilor mecanice ale metalului nu este evident?. C?nd raportul de forjare este mai mare de 5, anisotropia propriet??ilor mecanice cauzate de structura fibrei devine din ce ?n ce mai evident? odat? cu cre?terea raportului de forjare, cu aproape nicio proprietate mecanic? longitudinal? ?i o sc?dere brusc? a propriet??ilor mecanice transversale. Prin urmare, deformarea excesiv? este d?un?toare calit??ii produselor forjate.