51吃瓜

Principiile generale ale c?ii cu?itului

T?iere dur?: Sub sarcina maxim? a ma?inii unelte, ?n majoritatea cazurilor, trebuie selectate cea mai mare unealt? posibil?, cea mai mare rat? de alimentare posibil? ?i cea mai rapid? alimentare posibil?. ?n cazul aceluia?i cu?it, rata de alimentare este invers propor?ional? cu cantitatea de alimentare. ?n general, sarcina ma?inii-unelte nu este o problem?, iar principiul selec?iei sculelor depinde ?n principal de unghiul bidimensional ?i arcul tridimensional al produsului sunt prea mici. Dup? selectarea cu?itului, trebuie determinat? lungimea cu?itului. Principiul este c? lungimea cu?itului trebuie s? fie mai mare dec ?t ad?ncimea de prelucrare, iar pentru piesele mari de prelucrat, trebuie luat? ?n considerare interferen?a mandrinei.

Cu?it u?or: Scopul unui cu?it u?or este de a atinge cerin?ele de prelucrare de a satisface netezitatea suprafe?ei piesei de prelucrat ?i de a rezerva aloca?ia corespunz?toare. ?n mod similar, pentru un cu?it u?or, alege?i cel mai mare cu?it posibil ?i cel mai rapid timp posibil, deoarece un cu?it de precizie necesit? un timp mai lung, astfel ?nc?t utiliza?i hrana ?i hrana cea mai potrivit?. Sub aceea?i rat? de alimentare, cu c?t este mai mare alimentarea orizontal?, cu at?t rata de alimentare este mai rapid?. Cantitatea de alimentare de suprafa?? este legat? de netezitatea dup? prelucrare, iar dimensiunea aliment?rii este legat? de forma extern? a suprafe?ei. F?r? a deteriora suprafa?a, l?sa?i cea mai mic? marj?, utiliza?i cel mai mare cu?it, cea mai rapid? vitez? ?i rata de alimentare adecvat?.

Metoda de prindere

1. Toate clemele sunt orizontal lungi ?i verticale scurte.

2. cle?te tigru de prindere: ?n?l?imea de prindere nu trebuie s? fie mai mic? de 10 milimetri, iar ?n?l?imea de prindere ?i ?n?l?imea de prelucrare trebuie indic? la prelucrarea pieselor de prelucrat. ?n?l?imea de prelucrare ar trebui s? fie cu aproximativ 5 milimetri mai mare dec?t planul menghinei, pentru a asigura fermitatea ?i a nu deteriora menghina. Acest tip de prindere este o prindere general?, iar ?n?l?imea de prindere este, de asemenea, legat? de dimensiunea piesei de prelucrat. Cu c?t este mai mare piesa de prelucrat, cu at?t este mai mare ?n?l?imea de prindere.

3. prindere: Placa de prindere este montat? pe bancul de lucru cu un cod, iar piesa de prelucrat este blocat? pe placa de prindere cu ?uruburi. Acest tip de prindere este potrivit pentru piese de prelucrat cu ?n?l?ime de prindere insuficient? ?i for?? ridicat? de prelucrare, ?n general piese medii ?i mari, ?i are un efect mai bun.

4. fixarea codului fierului: C?nd piesa de prelucrat este mare, ?n?l?imea de fixare nu este suficient? ?i nu este permis? blocarea ?urubului ?n partea de jos, se utilizeaz? fixarea codului fierului. ?n primul r?nd, coda?i cele patru col?uri, procesa?i celelalte p?r?i, apoi coda?i cele patru laturi ?i procesa?i cele patru col?uri. ?n timpul prinderii secundare, nu l?sa?i piesa de prelucrat s? sl?beasc?, coda?i mai ?nt?i ?i apoi s? sl?bi?i. De asemenea, pute?i coda ambele p?r?i mai ?nt?i ?i procedura celelalte dou? p?r?i.

5. prinderea uneltelor de t?iere: cu un diametru de 10 mm sau mai mult, lungimea de prindere nu trebuie s? fie mai mic? de 30 mm; Diametru sub 10mm, lungime de prindere nu mai mic? de 20mm. Prinderea uneltei de t?iere trebuie s? fie ferm? pentru a preveni coliziunea ?i inserarea direct? ?n piesa de prelucrat.

Clasificarea ?i domeniul de aplicare al uneltelor de t?iere

(1) Clasificate pe materiale:

Cu?it din o?el alb: u?or de purtat, utilizat pentru t?ierea brut? a cuprului ?i a materialelor mici din o?el.

Cu?it din o?el tungsten: utilizat pentru cur??area col?urilor (?n special pentru materialele din o?el) ?i t?iere neted?.

Cu?it din aliaj: similar cu cu?itul din o?el de tungsten.

? cu?it violet; Pentru t?iere de mare vitez?, nu este u?or de uzat.

2. ?mp?r?ite prin lam?:

Cu?it cu fund plat: utilizat pentru suprafe?e laterale plate ?i drepte, cur??area col?urilor plate.

● Cu?it cu minge: pentru diferite suprafe?e de lumin?, cu?it de lumin?.

Cu?it de nas (unilateral, bilateral ?i cincilateral): pentru ?ngro?area o?elului (R0,8, R0,3, R0,5, R0,4).

Cu?it de piele grosier?: utilizat pentru t?ierea dur?, acorda?i aten?ie marginii (0.3).

3. ?mp?r?it prin lam?:

● Cu?it drept pol: Cu?it drept pol este potrivit pentru diferite ocazii.

Cu?it de bare slant: dar nu este potrivit pentru suprafe?e drepte ?i suprafe?e cu o pant? mai mic? dec ?t panta barei.

4. ?mp?r?ite prin lam?:

Dou? lame, trei lame, patru lame, cu c?t mai multe lame exist?, cu at?t efectul este mai bun, dar cu c?t mai mult? munc? efectuat?, ajustarea corespunz?toare a vitezei ?i a aliment?rii ?i cu at?t durata de via?? mai mare a mai multor lame.

5. Diferen?a dintre un cu?it cu bile ?i un cu?it zbur?tor:

Cu?it cu bile: C?nd rigla concav? este mai mic? dec?t rigla cu bile ?i rigla plat? este mai mic? dec?t mingea R, lumina nu poate ajunge (nu poate cur??a unghiul de jos).

Cu?it zbur?tor: Avantajul s?u este c? poate cur??a col?urile. Entuzia?tii mecanici pot urm?ri ?nv??area intuitiv? a semnalelor micro mecanice. Compararea acelora?i parametri: V = R * ω Viteza este mult mai rapid? (cu?it zbur?tor), puterea luminii este mai str?lucitoare, cu?itele zbur?toare sunt mai frecvent utilizate pentru forme de contur, iar uneori cu?itele zbur?toare nu necesit? lumin? medie. Dezavantajul este c? dimensiunea suprafe?ei concave ?i rigla plat? sunt mai mici dec ?t diametrul cu?itului zbur?tor ?i nu pot fi atinse.

Emiterea cantit??ii de tragere

1, ?n lipsa unei suprafe?e de prelucrare gata, patru p?r?i ale planului, centrul la punctul de origine, fa?a de sus la zero, marginea de 0,1 c?nd suprafa?a de sus este neobi?nuit? (?n termeni de cupru), adic? atunci c?nd atinge num?rul, perechea real? de 0 (z), sub 0,1 pe grafic.

2, atunci c?nd exist? o suprafa?? de prelucrare gata, astfel ?nc?t fa?a gata de pe diagram? s? fie 0 (z), capacitatea de ?mp?r?ire a planului s? fie ?mp?r?it?, ?n caz contrar, cu num?rul de atingeri laterale (unilaterale) gata, suprafa?a de prelucrare trebuie s? califice ?n?l?imea real?, l??imea, lungimea ?i diferen?a de desen, ?n conformitate cu materialul real pentru a fi programat. ?n general, mai ?nt?i se prelucreaz? dimensiunea de pe diagram?, apoi forma de pe diagram?.

3. Atunci c?nd trebuie prelucrate mai multe pozi?ii, prima pozi?ie (pozi?ie standard) trebuie aliniat? cu punctele de referin?? ale celorlalte pozi?ii, inclusiv lungimea, l??imea ?i ?n?l?imea. Toate punctele de referin?? urm?toare de prelucrare trebuie s? se bazeze pe suprafa?a prelucrat? anterior.

4. Pozi?ionarea inser?iei: A?eza?i-l ?n interiorul ?ntregului, ridica?i partea de jos la o anumit? ?n?l?ime, apoi ridica?i desenul la aceast? ?n?l?ime. Planul ar trebui s? fie centrat conform ?ntregului, iar ?n?l?imea ar trebui s? fie blocat? cu ?uruburi sub desen; Dac? este p?trat, poate fi ?mp?r?it direct ?n dou? p?r?i; Aproximativ vorbind, poate fi utilizat scorul maxim posibil de form?; T?ia?i un dispozitiv de fixare, ?mp?r?i?i-l ?n func?ie de dispozitiv de fixare, determina?i pozi?ia relativ? ?ntre diagrama inser?iei ?i dispozitivul de fixare; apoi plasa?i originea desenului ?n punctul central al dispozitivului de fixare.

Alegerea cursului de cu?it gros

1. Scanelur? de excavare la suprafa??

Cheia este selectarea domeniului de aplicare ?i a suprafe?ei.

Zona de prelucrare a c?ii de t?iere se bazeaz? pe suprafa?a selectat? ?n intervalul selectat ca suprafa?? de terminare, iar principiul este de a utiliza toate locurile ?n care scula poate cobor? de la cel mai ?nalt punct la cel mai jos punct. Suprafa?a selectat? ar trebui s? fie de preferat o suprafa?? complet?, iar limita poate fi doar suprafa?a care trebuie prelucrat?. Suprafa?a f?r? suprafa?? ar trebui s? se extind? mai pu?in de jum?tate din diametrul sculei, deoarece exist? suficient? marj? r?mas? pentru ca alte suprafe?e s? fie protejate automat; Cel mai bine este s? extinde?i linia cea mai joas?, deoarece exist? un gong R care nu poate ajunge la punctul cel mai jos.

● Selectarea cu?itului: Dac? scula nu poate fi filetat? sau alimentat? diagonal sau dac? zona nu poate fi prelucrat?, zona ?n care scula nu poate fi alimentat? va fi sigilat? ?i l?sat? pentru deghizare secundar?.

?nainte de a t?ia cu un cu?it u?or, este necesar s? se dureze toate zonele care nu au fost ruginite, ?n special col?urile mici, inclusiv col?urile bidimensionale, col?urile tridimensionale ?i zonele sigilate, ?n caz contrar cu?itul se va rupe. Entuzia?tii mecanici pot urm?ri ?nv??area intuitiv? a semnalelor micro mecanice. Frezare secundar?: ?n general, se utilizeaz? o gam? de selec?ie tridimensional? a canelurilor, cu un cu?it cu fund plat. Dac? este posibil s? se utilizeze o canelur? plat? ?i o cale de t?iere extern?, se utilizeaz?.

● Retrac?ia cu?itului: ?n general, retractarea relativ? nu este necesar?, se utilizeaz? retractarea absolut? ?i retractarea relativ? este utilizat? atunci c ?nd nu exist? insule.

2. Scanelur? plat? de excavare

Frezarea diferitelor suprafe?e plate, caneluri concave ?i plate. La frezarea suprafe?elor plane par?ial deschise, trebuie determinate limitele, iar principiul este de a putea alimenta (mai mare de un diametru scula). Suprafa?a deschis? ar trebui s? fie mai mult de jum?tate din diametrul sculei, iar periferia ar trebui s? fie ?nchis?.

3. Aspect

Atunci c?nd planul selectat este potrivit pentru straturi de contur, Atunci c?nd punctul de ridicare ?i punctul de t?iere inferior sunt acela?i punct, nu este nevoie s? ridica?i cu?itul. ?n general, ridica?i cu?itul pe planul z ?i ?ncerca?i s? nu utiliza?i ?n?l?imea relativ?; Direc?ia de corec?ie este, ?n general, corec?ia dreapt? (cu?it drept).

4, Configurarea cursului de reparare mecanic?

Num?rul de corec?ie este 21, iar corec?ia calculatorului ?i corec?ia mecanic? vor fi schimbate. Alimentarea va fi vertical?, iar dac? cu?itul nu poate trece prin, R va fi crescut? f?r? a l?sa nicio marj?.

5. Aspect egal de ?n?l?ime

Pentru a merge pe fa?a ?nchis?, pe fa?a deschis?, dac? este patru roti, trebuie s? ?nchide?i fa?a, dac? este patru roti sau nu patru roti, trebuie s? alege?i gama ?i ?n?l?imea (o anumit? arcur? ?n cu?itul grosime), pentru situa?ia de deschidere grosime: distan?a de prelucrare a oric?rui plan este mai mic? de un diametru de cu?it, dac? este mai mare de un diametru de cu?it, trebuie s? utiliza?i un cu?it mai mare sau de dou? ori mai ?nalt? form?.

6, Linii de curbare

Cu cea mai bun? uniformitate ?i fragilitate, potrivit pentru cu?itul u?or, de multe ori poate fi ?nlocuit cu alte forme ?nalte.

7. c?i de radiatie

Potrivit pentru situa?ii cu g?uri mari ?n mijloc (utiliza?i mai pu?in). Aten?ie: Atunci c?nd utiliza?i un cu?it flexibil, dac? cu?itul nu este ascu?it, prea lung sau piesa de prelucrat este prea ad?nc?, ar trebui s? fie ?nf??urat? ?n jurul ?i s? nu fie mutat? ?n sus sau ?n jos; Cele dou? p?r?i ale unghiului ascu?it din piesa de prelucrat trebuie ?mp?r?ite ?n dou? c?i de t?iere, care nu pot fi traversate. Cel mai bine este s? extinde?i marginea t?ierii netede (folosind un arc pentru a avansa ?i retrage t?ierea).

unghi clare

1. Cur??area col?ului se refer? aici la punctele moarte bidimensionale, care nu au fost atinse ?n procesele anterioare. Dac? cu?itul u?or trebuie s? ajung? ?ntr-o anumit? zon?, col?ul trebuie cur??at mai ?nt?i ?nainte de cu?itul u?or. Pentru col?uri care sunt prea mici, prea mari ?i prea ad?nci, mai multe cu?ite pot fi folosite pentru a le cur??a. Nu folosi?i un cu?it mic pentru a cur??a prea multe zone.

2. Col?uri 3D clare: Face?i unele sloturi mici, unele col?uri 3D.

3. Pentru cu?ite u?or de rupt, este necesar s? se ia ?n considerare situa?ii cum ar fi cu?ite sub?iri, lungimea excesiv? ?i volumul mare de prelucrare (?n principal ?n direc?ia z ?i direc?ia ad?ncimii).

4. Calea cu?itului: Folosind o form? bidimensional?, numai unghiurile mici (R0.8) ?i unghiurile planice bidimensionale pot fi cur??ate; Utilizarea c?ilor paralele de cu?it; utilizarea unui contur de ?n?l?ime egal?; Exist? un tip de suprafa?? curbat? care nu poate fi atins? cu un cu?it sau un col? mort care nu poate fi atins de form?. Cu?itul trebuie s? fie sigilat mai ?nt?i, iar apoi col?ul trebuie cur??at.

Zhongguang

1. Zhongguang: Materialele din o?el ?i granulele fine care sunt suprafe?e curbate au un efect Zhongguang.

2. Principiu: Atunci c?nd t?ia?i cu un cu?it mare, ar trebui s? existe mai mult? marj? ?ntre straturi. Pentru a ob?ine rezultate mai bune atunci c?nd t?ia?i cu un cu?it u?or,

3, caracteristici: cur??are rapid?, cu?it mare poate zbura, de asemenea, alimentare mare, spa?iu mare; Nu trebuie s? v? preocupa?i de calitatea suprafe?ei; Piesele de lucru plane nu trebuie s? fie luminoase; Piesa de lucru de ?nalt? form? nu are nevoie de lumin? medie, atunci c?nd forma de ?nalt? form? se deschide grosime poate fi un pic mai fin pentru a pune cele dou? procese ?mpreun?, un pic mai fin se refer? la marginea de suprafa?? ?i distan?a dintre strat ?i strat; Nu este nevoie de lumin? medie, un alt factor important este materialul de lucru, cu c?t materialul este mai dur, lua?i ?n considerare lumina medie; Direc?ia de prelucrare a luminii medii cu cu?itul u?or deschis mai bine ?n raport cu lucrurile prelucrate vor func?iona bine ?i uniform.

Cu?it u?or

Cu?itul u?or trebuie s? ?ndeplineasc? cerin?ele de asamblare ale diferitelor produse ?i matri?e, astfel ?nc?t este necesar s? fie foarte precau?i ?i s? ofere set?ri diferite de cale de cu?it ?i set?ri de parametri ?n func?ie de cerin?e diferite.

1. ?n?l?imea de t?iere ?i ?n?l?imea final? a cu?itului u?or sunt ambele schimbate la 0, cu un design de toleran?? ?n 1 fir ?i nu este necesar? filtrarea (cu c?t piesa de prelucrat este mai mic?, cu at?t toleran?a este mai mic?, ceea ce afecteaz? aspectul).

2. matri?a frontal? ?i suprafa?a de desp?r?ire ar trebui s? ob?in? cea mai bun? netezire, matri?a din spate poate fi secundar?, iar alte suprafe?e care nu se potrivesc ?i evit? golul pot avea pete aspre.

3. Proiectarea c?ii cu?itului este determinat? de urm?torii factori:

Aspect specific (cum ar fi suprafe?e plate ?i alte suprafe?e), suprafe?e abrupte ?i plate.

Exist? un unghi ascu?it ?ntre cele dou? p?r?i (dac? ascu?ite, separa?i-le).

● Cererile celor dou? p?r?i sunt diferite (dac? trebuie s? l?sa?i margine, c?t de mult margine, cerin?ele de luciditate sunt diferite).

Problema protej?rii suprafe?ei ?n cu?itul u?or este o problem? major?, iar suprafa?a deja prelucrat? trebuie protejat? ?mpotriva erorilor ?n timpul prelucr?rii ?i protejat? ?n conformitate cu cerin?ele suprafe?ei de protec?ie. Protec?ie de raz?, protec?ie zero indiferent de eroare, interval de ?n?l?ime ?i interval plan; Protec?ia suprafe?ei de protec?ie.

Problema extinderii c?ii de t?iere este c? ?ntr-un cu?it neted, cel mai bine este s? face?i un avans circular ?i s? v? retrage?i atunci c?nd calea de t?iere ajunge la margine, altfel suprafa?a va fi u?or extins? ?n avans.

Problema ridic?rii cu?itului ?n cu?itul u?or. Ridicarea unui cu?it pierde timp, a?a c? ?ncerca?i s? evita?i ridicarea acestuia c?t mai mult posibil.

Metoda 1: setarea spa?iului cu?itului (spa?iu mic)

Metoda 2: Acoperi?i ?i sigila?i zona de ridicare a cu?itului (spa?iu mic)

Metoda 3: Evitarea decalajelor (decalajele mari)

Metoda 4: Extinde?i la aceea?i ?n?l?ime atunci c?nd conturul este de ?n?l?ime egal?

Pentru a evita vibra?iile ?i deteriorarea piesei de prelucrat, trebuie s? se realizeze prima alimentare din exteriorul piesei de prelucrat. Toate cu?itele u?oare trebuie s? fie echipate cu alimentare.

Uzura uneltelor de t?iere: Atunci c?nd piesa de prelucrat este mare, sunt necesare mai multe unelte de t?iere pentru a lustrui aceea?i pies? de prelucrat.