51吃瓜

Scurt? introducere ?i prezentare general? a industriei de tabl?:

Odat? cu dezvoltarea industriilor de produc?ie a automobilelor, comunica?iilor, IT ?i hardware zilnice, prelucrarea pl?cilor a devenit din ce ?n ce mai popular?, iar ?n?elegerea prelucr?rii pl?cilor a devenit din ce ?n ce mai necesar?.

2. Operarea manual? sau mecanic? a fabric?rii pl?cilor metalice, profilelor ?i ?evilor ?n p?r?i cu o anumit? form?, dimensiune ?i precizie se nume?te prelucrarea pl?cilor metalice; Este utilizat pe scar? larg? ?n produc?ia de ventila?ie, conducte de aer condi?ionat ?i componente ale acestora.

3. Piesele din tabl? sunt realizate ?n cea mai mare parte din tabl? metalic? ?i fitinguri de ?evi. Datorit? greut??ii lor u?oare, rezisten?ei ridicate ?i rigidit??ii, forma poate fi arbitrar complex?, consum sc?zut de material, nu este nevoie de prelucrare mecanic? ?i suprafa?? neted?, ele sunt utilizate pe scar? larg? ?n via?a de zi cu zi ?i ?n produc?ia industrial?, cum ar fi butoaie, bazine, conducte de ventila?ie, conducte de transport material, prelucrarea capacului auto etc. ?n plus, ele pot fi, de asemenea, aplicate la lucr?rile de repara?ii externe ale automobilelor.

4. Prelucrarea pl?cilor metalice se refer?, de obicei, la metode cum ar fi forfecare, ?ndoire, rulare ?i formare de r?sturnare. ?n general vorbind, procesul de utilizare a matri?elor pentru a finaliza diferite procese de deformare se nume?te ?tan?are a foilor metalice, ?n timp ce procesul de formare manual? sau mecanic? a foilor metalice se nume?te prelucrare a foilor metalice.

Materiale metalice:

1. pl?ci electrolitice: SECC (N) (plac? rezistent? la amprent?), SECC (P), DX1, DX2, SECD (plac? stretch). Duritatea materialului: HRB50 +-5, plac? de trac?iune: HRB32 ~ 37

2. pl?ci laminate la rece: SPCC, SPCD (plac? de ?ntindere), 08F, 20, 25, Q235-A, CRS. Duritatea materialului: HRB50 +-5, plac? de trac?iune: HRB32 ~ 37.

3. Plac? de aluminiu; AL, AL (1035), AL (6063), AL (5052), etc.

4. pl?ci din o?el inoxidabil: SUS, SUS301 (302303304), 2Cr13, 1Cr18Ni9Ti, etc.

5. Alte materiale frecvent utilizate includ: pl?ci de cupru pur (T1, T2), pl?ci laminate la cald, pl?ci de o?el arc, pl?ci placate cu zinc din aluminiu, profile din aluminiu, etc.

Tehnologia de prelucrare a pl?cilor metalice:

Tehnologia de prelucrare a pl?cilor metalice poate fi practic ?mp?r?it? ?n: marcare, t?iere, pliere, rulare (?ndoire), ?ndoire, mu?care sau sudare, fabricarea flan?elor ?i procese de instalare a flan?elor. Aceast? sec?iune introduce ?n principal procese precum marcarea, rularea, plierea, mu?carea ?i ?ndoirea.

(1) Deseneaz? o linie

1. Majoritatea pieselor din tabl? metalic? sunt realizate din pl?ci plate metalice, deci este necesar s? se trag? dimensiunile reale ale suprafe?ei pieselor din tabl? ?ntr-o form? plat? pe placa metalic?, care se nume?te desen desf??urare.

2. ?n func?ie de propriet??ile de desf??urare a suprafe?ei p?r?ilor constituente, exist? dou? tipuri: suprafe?e extensibile ?i suprafe?e neexpandabile.

3. Suprafa?a componentei poate fi complet plan? pe o suprafa?? plan?, f?r? rupere sau riduri, iar acest tip de suprafa?? se nume?te suprafa?? desf??urat?. Avioanele, cilindrii ?i conurile apar?in suprafe?elor desf??urate. Dac? suprafa?a unei p?r?i nu poate fi aplatizat? ?n mod natural ?i ?ntins? pe o suprafa?? plan?, ea este numit? o suprafa?? nedetectabil?, cum ar fi suprafa?a unei sfere, un inel circular ?i o suprafa?? elicoidal?, care poate fi desf??urat? doar aproximativ.

(2) Metoda de prelucrare a pl?cilor

1. T?iere: T?ierea este procesul de t?iere a materialelor ?n forma dorit? ?n func?ie de desf??urare. Exist? multe metode de t?iere a materialelor, care pot fi ?mp?r?ite ?n t?iere, perforare ?i t?iere cu laser ?n func?ie de tipul ?i principiul de lucru al ma?inii unelte.

1.1 T?iere - Utiliza?i o ma?in? de t?iat pentru a t?ia forma dorit?. Precizia poate ajunge la 0,2 mm sau mai mult, utilizat? ?n principal pentru t?ierea benzilor sau t?ierea materialelor curate.

1.2 perforare ?i t?iere - Utiliza?i o ma?in? de perforat CNC (NC) sau o ma?in? obi?nuit? de perforat pentru t?iere. Ambele metode de t?iere pot atinge o precizie de peste 0,1 mm, dar prima are semne de t?iere ?i o eficien?? relativ sc?zut? ?n timpul t?ierii, ?n timp ce cea din urm? are o eficien?? ridicat?, dar costuri unice ridicate, ceea ce ?l face potrivit pentru produc?ia pe scar? larg?.

1.2.1 Ma?inile de perforat CNC utilizeaz? matri?e superioare ?i inferioare pentru a fixa materialul ?n timpul t?ierii, iar masa de lucru pentru a muta pentru a perfora ?i a t?ia tabla, produc?nd forma dorit? a piesei de prelucrat. Exist? ?n principal dou? tipuri de ma?ini de perforat CNC: Tailifu ?i AMADA.

1.2.2 O pres? obi?nuit? de perforare utilizeaz? mi?carea matri?elor superioare ?i inferioare pentru a perfora forma necesar? a materialului folosind o matri?? pic?toare. Ma?inile obi?nuite de perforat trebuie, ?n general, s? fie potrivite cu o ma?in? de forfecare pentru a perfora forma necesar?, adic? dup? t?ierea materialului benzii cu ma?ina de forfecare, ma?ina de perforat poate perfora forma materialului necesar.

1.3 T?iere cu laser - folosind echipamente de t?iere cu laser pentru a t?ia continuu tabla de metal pentru a ob?ine forma dorit? a materialului. Caracteristica sa este de ?nalt? precizie ?i capacitatea de a prelucra piese cu forme foarte complexe, dar costul de prelucrare este relativ ridicat.

2. Formarea:

Formarea pl?cilor metalice este o metod? major? de prelucrare ?n prelucrarea pl?cilor metalice. Formarea poate fi ?mp?r?it? ?n dou? tipuri: formarea manual? ?i formarea ma?inii. Formarea manual? este adesea folosit? ca prelucrare suplimentar? sau finisare ?i este rareori utilizat?. Cu toate acestea, atunci c?nd prelucreaz? anumite materiale cu forme complexe sau predispuse la deformare, formarea manual? este ?nc? indispensabil?. Formarea manual? se realizeaz? folosind dispozitive simple ?i jiguri. Urm?toarele metode sunt utilizate ?n principal: ?ndoire, marginile, t?iere, arcuire, curling ?i modelare.

Discut?m ?n principal formarea ma?inilor aici: formarea de ?ndoire, formarea de ?tan?are.

2.1 Formarea de ?ndoire - Fixa?i matri?ele superioare ?i inferioare separat pe bancile de lucru superioare ?i inferioare ale patului pliant, utiliza?i servomotoare pentru a transmite ?i a conduce mi?carea relativ? a bancilor de lucru ?i combina?i formele matri?elor superioare ?i inferioare pentru a ob?ine formarea de ?ndoire a pl?cii metalice. Precizia de formare a ?ndoirii poate ajunge la 0,1mm.

2.2 Formarea de ?tampilare - Folosind puterea generat? de volanul ac?ionat cu motor pentru a conduce matri?a superioar?, combinat? cu forma relativ? a matri?elor superioare ?i inferioare, tabla de metal este deformat? pentru a realiza prelucrarea ?i formarea pieselor. Precizia form?rii de ?tan?are poate ajunge la peste 0,1 mm. Ma?inile de perforat pot fi ?mp?r?ite ?n ma?ini obi?nuite de perforat ?i ma?ini de perforat de mare vitez?.

3. Conectarea pl?cilor metalice

Conductele de ventila?ie ?i componentele fabricate din foi metalice pot fi conectate folosind metode precum conectarea articula?iei mu?c?turii, conectarea niturilor, sudarea etc. Aceast? sec?iune introduce ?n principal conexiuni mu?c?turi.

?ndoi?i ?i mu?ca?i marginile a dou? buc??i de tabl? (sau ambele p?r?i ale unei buc??i de material) ?mpreun? ?i ap?sa?i-le str?ns una de cealalt?. Conexiunea tabl? este procesul de conectare a diferitelor piese ?ntr-un anumit mod pentru a ob?ine produsul dorit. Conexiunile din tabl? pot fi ?mp?r?ite ?n sudare, nituire, conexiuni filetate etc.

(1) Bite connection

1. Tipuri de mu?c?turi

Mu?c?tur? de col? ?i cataram?

2. Aplicarea mu?c?turii

Diferite tipuri de mu?c?turi sunt utilizate ?n principal ?n urm?toarele domenii:

(1) O singur? mu?c?tur? plat? este utilizat? pentru ?mbinarea cus?turilor pl?cilor, cus?turilor longitudinale de ?nchidere a conductelor sau componentelor.

(2) O singur? mu?c?tur? este utilizat? pentru curbe circulare, curbe ?nainte ?i ?napoi ?i cus?turi orizontale ale conductelor de aer.

(3) Mu?carea col?ului, mu?carea col?ului articula?iei ?i mu?carea prin fixare sunt utilizate pentru ?mbin?rile de ?nchidere longitudinal? ?i coturile dreptunghiulare ale conductelor sau componentelor dreptunghiulare, precum ?i ?mbin?rile de col? ale tee-urilor.

(2) L??imea mu?c?turii ?i aloca?ia

L??imea mu?c?turii depinde de grosimea fitingurilor ?evii, a?a cum se arat? ?n tabelul 8-1.

Dimensiunea aloca?iei mu?c?turii este legat? de l??imea mu?c?turii, straturile suprapuse ?i utilajele utilizate.

2. Pentru o singur? mu?c?tur? plat?, o singur? mu?c?tur? vertical? ?i mu?c?tur? de col?, cantitatea r?mas? pe o plac? este egal? cu l??imea mu?c?turii, ?n timp ce cantitatea r?mas? pe cealalt? plac? este de dou? ori l??imea mu?c?turii. Prin urmare, reten?ia mu?c?turii este egal? cu trei ori l??imea mu?c?turii.

3. Pentru mu?c?tura col?ului articula?iei, l?sa?i o cantitate egal? cu l??imea mu?c?turii pe o plac? ?i de trei ori l??imea mu?c?turii pe cealalt? plac?, rezult?nd o reten?ie total? de patru ori l??imea mu?c?turii.

4. Aloca?ia de mu?c?tur? trebuie l?sat? pe ambele p?r?i ale pl?cii, dup? cum este necesar.

Mu?c?turile pot fi f?cute manual sau mecanic.

1. Mu?c?tura manual?

Procesul manual de mu?care este urm?torul:

(1) Prelucrarea unei singure mu?c?turi plate (a?a cum se arat? ?n figura de mai jos) implic? plasarea unei pl?ci cu linii de ?ndoire pre-trase pe o?elul canalului, alinierea liniilor de ?ndoire a cus?turii cu marginile o?elului canalului

(1) Ma?inile de mu?cat includ ma?ini de mu?cat liniar ?i ma?ini de mu?cat cot, care pot finaliza formarea mu?catului de ?evi p?trate, dreptunghiulare, circulare, coturi, tee ?i ?evi cu diametru variabil. Forma mu?catului este precis?, suprafa?a este plan?, dimensiunea este consistent? ?i productivitatea este ridicat?. Ele sunt utilizate pe scar? larg? ?n prelucrarea conductelor de aer condi?ionat ?i ventila?ie.

(2) Procesul de formare a mu?c?turii mecanice este de a trece tabla prin mai multe perechi de role rotative cu diferite forme de canelur?, schimb?nd treptat curbura marginii foii de la mic la mare ?i form?nd-o treptat.

(3) Atunci c?nd se realizeaz? conducte circulare de aer din tabl?, este necesar s? se rostogoleasc? ?i s? se ?ndoiasc? tabla. C?nd se realizeaz? conducte dreptunghiulare, este necesar s? se plieze p?tratul de tabl?.

Metoda de ?ndoire a tablei printr-o rol? rotativ? se nume?te rulare, cunoscut? ?i sub numele de rotunjire.

1. Principiul de baz?: Principiul de baz? al rul?rii ?i ?ndoirii este prezentat ?n figur?. Tabla de metal este plasat? pe rola inferioar?, iar distan?a dintre rolele superioare ?i inferioare poate fi reglat?. C?nd distan?a este mai mic? dec?t grosimea pl?cii metalice, tabla se va ?ndoi, ceea ce se nume?te ?ndoire de compresie. Dac? este laminat? continuu, tabla formeaz? o curbur? neted? ?n intervalul ?n care este laminat? (dar cele dou? capete ale tablei sunt ?nc? drepte datorit? incapacit??ii de a rula ?i trebuie eliminate la formarea piesei). Deci esen?a rul?rii este ?ndoirea continu?.

3.1 Sudarea poate fi ?mp?r?it? ?n: sudare cu CO2, sudare Ar, sudare cu rezisten?? etc.

3.1.1 Principiul de prelucrare a sudurii cu CO2: Utiliza?i gaz de protec?ie (CO2) pentru a izola mecanic aerul ?i metalul topit, prevenind oxidarea ?i nitrurarea metalului topit. Acesta este utilizat ?n principal pentru sudarea materialelor din fier. Caracteristici: conectare ferm? ?i performan?? bun? de etan?are. Dezavantaje: deformare u?oar? ?n timpul sud?rii Echipamentele de sudur? cu CO2 sunt ?mp?r?ite ?n principal ?n ma?ini de sudur? cu CO2 robot ?i ma?ini manuale de sudur? cu CO2.

3.1.2 Sudarea cu arc Ar este utilizat? ?n principal pentru sudarea materialelor din aluminiu ?i o?el inoxidabil. Principiul de prelucrare ?i avantajele ?i dezavantajele sale sunt acelea?i ca CO2, iar echipamentul este, de asemenea, ?mp?r?it ?n sudare robot ?i sudare manual?.

3.1.3 Principiul de lucru al sudurii cu rezisten??: Folosind c?ldura de rezisten?? generat? de curentul care trece prin piesa de sudur?, piesa de sudur? este topit? ?i ?nc?lzit? pentru a conecta piesele de sudur? Echipamentul include ?n principal seria Songxing, seria Qilong etc.

3.2 Nituirea poate fi ?mp?r?it? ?n: conexiune nituit? sub presiune ?i conexiune nituit? etc. Echipamentele comune de nituire includ ma?ini de nituit, arme de nituit ?i arme de nituit POP.

3.2.1 Conexiunea nituire este procesul de presare a ?uruburilor ?i piuli?elor ?n piesa de prelucrat, astfel ?nc?t acestea s? poat? fi conectate la alte piese prin filete.

3.2.2 Conectarea niturilor este utilizarea niturilor pentru a trage ?i nitui dou? componente ?mpreun?.

Tratarea suprafe?ei:

Efectele decorative ?i protectoare ale tratamentului de suprafa?? pe suprafe?ele produsului sunt recunoscute de multe industrii. ?n industria pl?cilor metalice, metodele de tratare a suprafe?elor utilizate ?n mod obi?nuit includ galvanizarea, pulverizarea ?i alte metode de tratare a suprafe?elor.

1. galvanizarea este ?mp?r?it? ?n: galvanizare (zinc de culoare, zinc alb, zinc albastru, zinc negru), placare cu nichel, cromare etc;

Func?ia principal? este de a forma un strat protector pe suprafa?a materialului, care joac? un rol protector ?i decorativ;

2. Vopsirea prin pulverizare este ?mp?r?it? ?n dou? tipuri: vopsirea prin pulverizare ?i pulverizarea pulverizat?. Dup? pre-tratarea materialului, acoperirea este pulverizat? pe suprafa?a piesei de prelucrat cu un pistol de pulverizare ?i gaz, form?nd un acoperire pe suprafa?a piesei de prelucrat. Dup? uscare, joac? un rol protector;

?eav? de ?ndoire manual?

?n echipamentele ne?ndoite sau produc?ia de loturi mici de o singur? bucat?, num?rul de curburi este mic, ceea ce face neeconomic? realizarea matri?elor de ?ndoire. ?n acest caz, se utilizeaz? ?ndoirea manual?. Principalele procese de ?ndoire manual? includ umplerea nisipului, marcarea, ?nc?lzirea ?i ?ndoirea.

(1) La ?ndoirea manual? a ?evilor cu umplere de nisip, se utilizeaz? urm?toarele metode principale pentru a preveni deformarea sec?iunii ?evii de o?el: umplerea ?evii cu umplere (cum ar fi nisip de cuar?, coloan? ?i aliaje cu punct de topire sc?zut). Pentru ?evi de o?el cu diametru mai mare, nisipul este utilizat ?n general. ?nainte de umplerea cu nisip, conecta?i un cap?t al ?evii de o?el cu un dop conic din lemn. Exist? o gaur? de ie?ire a aerului din interiorul ?evii s? se elibereze liber atunci c?nd este ?nc?lzit ?i extins. Dup? umplerea cu nisip, conecta?i ?i cel?lalt cap?t al ?evii cu un dop din lemn. Nisipul ?nc?rcat ?n ?eava de o?el trebuie s? fie curat, uscat ?i str?ns.

Pentru ?evile din o?el cu diametre mai mari, atunci c?nd este incomod s? utiliza?i dopuri din lemn, pot fi utilizate pl?ci de dopuri din o?el.

(2) Desena?i o linie pentru a determina lungimea de ?nc?lzire a ?evii de o?el

(3) ?nc?lzirea poate fi f?cut? folosind c?rbune, cocs, gaz de c?rbune sau ulei greu ca combustibil. ?nc?lzirea ar trebui s? fie lent? ?i uniform?, iar temperatura de ?nc?lzire pentru o?elul carbon obi?nuit este, ?n general, ?n jur de 1050 ℃. ?ndoirea la rece este utilizat? pentru ?evi din o?el inoxidabil ?i o?el aliat.

(4) ?eava de o?el ?ndoit? ?i ?nc?lzit? poate fi ?ndoit? pe un dispozitiv de ?ndoire manual?.

?eav? de ?ndoire a miezului

?eava ?ndoit? de miez este un tip de ?eav? care este ?ndoit? ?napoi de-a lungul matri?ei folosind un arbore de miez pe o ma?in? de ?ndoit ?eav?. Func?ia arborelui central este de a preveni deformarea sec?iunii transversale atunci c?nd ?eava este ?ndoit?. Formele arborilor de baz? includ cap rotund, cap ascu?it, ?n form? de lingur?, articula?ie unidirec?ional?, articula?ie universal? ?i arbore flexibil.

Calitatea unei ?evi ?ndoite de miez depinde de forma, dimensiunea ?i pozi?ia arborelui de miez care se extinde ?n ?eav?.

?eav? de ?ndoire f?r? miez

?eava de ?ndoire f?r? miez este o metod? de control al deform?rii sec?iunii ?evii de o?el folosind metoda de deformare invers? pe o ma?in? de ?ndoire. Aceasta determin? o anumit? cantitate de deformare invers? care s? fie aplicat? ?evii de o?el ?nainte de a intra ?n zona de deformare a ?ndoirii, astfel ?nc?t partea exterioar? a ?evii de o?el iese spre exterior pentru a compensa sau a reduce deformarea sec?iunii ?evii de o?el ?n timpul ?ndoirii, asigur?nd astfel calitatea ?evii ?ndoite.

?evile ?ndoite f?r? miez sunt utilizate pe scar? larg?. C?nd raza de ?ndoire a ?evii de o?el este mai mare de 1,5 ori diametrul ?evii, ?n general se utilizeaz? curburi f?r? miez. ?evile ?ndoite de miez sunt utilizate numai pentru ?evi de o?el cu diametre mai mari ?i grosimi mai sub?iri ale pere?ilor.

?n plus, exist? metode de ?ndoire a ?evilor, cum ar fi ?ndoirea presiunii superioare, ?ndoirea frecven?ei medii, ?ndoirea fl?c?rii ?i ?ndoirea extrud?rii.

?eav? de o?el

Exist? dou? tipuri de ?evi de o?el: ?evi de o?el f?r? sudur? ?i ?evi de o?el sudate.

(1) ?eav? de o?el f?r? sudur?

?evile din o?el f?r? sudur? sunt ?mp?r?ite ?n ?evi laminate la cald, ?evi trase la rece, ?evi extrudate etc. ?n func?ie de forma sec?iunii transversale, exist? dou? tipuri: circulare ?i neregulate ?evi din o?el includ p?trate, ovale, triunghiulare, ?n form? de stea etc. ?n func?ie de scopuri diferite, exist? tuburi cu pere?i gro?i ?i cu pere?i sub?iri, iar tuburile cu pere?i sub?iri sunt utilizate ?n mod obi?nuit pentru piesele din tabl?.

(2) ?eav? de o?el sudat

?eava de o?el sudat?, cunoscut? ?i sub numele de ?eav? de o?el sudat?, este realizat? prin sudarea benzilor de o?el ?i vine ?n dou? tipuri: galvanizat? ?i negalvanizat?.Prima este numit? ?eav? de fier alb, iar cea din urm? este numit? ?eav? de fier negru.

Specifica?iile ?evilor de o?el sunt exprimate ?n sistem metric ca diametru exterior ?i grosimea pere?ilor, iar ?n sistemul imperial ca diametru interior (inci).

Metoda de marcare a dimensiunilor pentru ?evi de o?el este: diametrul exterior, grosimea peretelui ?i lungimea, cum ar fi ?eava D6010600

Metoda de conectare a pieselor din tabl?:

Piesele din tabl? sunt compuse din multe componente care trebuie conectate ?ntr-un anumit mod pentru a forma un produs complet. Metodele de conectare utilizate ?n mod obi?nuit includ sudarea, nituirea, conexiunea filetat? ?i ?mbinarea de expansiune. Conexiunea dintre ?evile de o?el adopt?, de asemenea, metodele men?ionate mai sus. ?n ceea ce prive?te sudura, nituirea ?i conexiunile filetate

?mbinarea de expansiune este o metod? de conectare care utilizeaz? deformarea ?evilor ?i pl?cilor de ?evi pentru a ob?ine etan?area ?i fixarea. Acesta poate utiliza metode mecanice, explozive ?i hidraulice pentru a extinde diametrul ?evii de o?el, cauz?nd deformarea plastic? a ?evii de o?el ?i deformarea elastic? a peretelui orificiului pl?cii tubului. Prin utilizarea revenirii peretelui orificiului pl?cii tubului pentru a aplica presiune radial? ?evii de o?el, ?mbinarea dintre ?eava de o?el ?i placa tubului are o rezisten?? suficient? de expansiune (for?? de tragere), asigur?ndu-se c? ?eava de o?el nu va fi scoas? din gaura tubului atunci c?nd ?mbinarea func?ioneaz? (sub for??). ?n acela?i timp, ar trebui s? aib?, de asemenea, o rezisten?? bun? de etan?are (rezisten?? la presiune) pentru a se asigura c? mediul din interiorul echipamentului nu va ie?i din articula?ie sub presiune de lucru.